15 Mai 2010

Vama Veche – Prieteni…

Posted in Noi, Simply...life tagged , , la 20:18 de alter ego

Inca nu-mi vine sa cred… Ieri a fost o zi supergeniala [in afara faptului ca eu si Adina am fost tarate pe strada (la modul cel mai serios 😐 ) si ca am pierdut inutil mai mult de o juma’ de ora din viata]. In fine, long story short, pentru ca vreau sa surprind de fapt altceva… Da, am dat teza la romana ieri si da, m-am trezit la 8 fara sa sune ceasul si da, am fost extrem de obosita alaltaieri din cauza concursului de la Bratianu si daa, am castigat…  😡

Dar alta e ideea… Pur si simplu, credeam ca dintr-a 10-a n-o sa ne mai vedem.. Ca o sa ne intalnim doar la jurnalism sau la cercetasi si nici atunci… Ca o sa ne salutam stinghere pe coridor fara macar sa ne zambim. Ca fiecare va uita tot ce a fost si va renunta sa incerce sa-si aduca aminte… Sa-si aduca aminte de ce?

A fost pur si simplu doar o prietenie.. Si nici nu mai stiu de cand. In clasa a 5-a stiu ca  m-am mutat cu ea in banca in prima zi de scoala. Apoi am uitat. Si nici nu mai stiu de cand a inceput cu adevarat.  Pentru ca au urmat prea multe chestii… Ei i-am zis de cine m-am indragostit… Si iarna trecuta s-a intamplat ceva ce nu m-as fi asteptat niciodata… Trebuia sa dam teza si era ultima zi inainte de vacanta. Si i-am zis ca imi pare rau si apoi nu mai stiu.. A zis ca n-are nimic, ca nu e vina mea si ca asta e. Si eu mai aveam putin si plangeam. Si ma enerva.. Ma gandisem toata ziua cum sa-i spun si cum sa incep si Mada stie cum eram inaintea orei de romana… Dar a trebuit sa-i zic si i-am zis. I-am spus ca tre’ sa vorbim si am iesit pe hol. Am inceput si mi-au dat lacrimile. Dar ea era foarte calma si m-a luat in brate. Si nu ma asteptam, cum nu ma asteptasem nici la ce nu ma puteam astepta, pentru ca de fapt asteptam, dar nu puteam sa-i zic… Stie ea de ce… Si au iesit si certuri din cauza asta dar m-a sprinjinit… Si stiu ca intotdeauna o va face.
Ma rog, revenind la ziua de ieri…
Ideea e ca dupa sedinta la cercetasi si dupa „plimbarea” la stadion am fost prin parc si am inceput sa povestim. Si se facuse liniste si iar trebuia sa-i zic ceva… Si iar nu stiam cum sa incep… Mi-am amintit de miercurea trecuta (adica de romana si info) si de discutia aia luuunga cu Mada de care avusesem nevoie de ceva timp [care s-a sfarsit in ora de info cu replica Danei: „Awww.. Vreau si eu sa plang cu voi!”] si ma gandeam ca am s-o pierd pur si simplu si n-am cum sa impiedic asta. Si am inceput sa vad in ceata. Ma tot chinuiam sa incep si n-aveam curaj. Poate s-ar fi suparat, poate s-ar fi ridicat de pe banca si ar fi plecat fara vreo explicatie. In momentele alea ma gandeam la orice tampenie la care nu stiu cum as fi reactionat. Probabil as fi ramas acolo pironita cu ochii in lacrimi. Dar nu s-a intamplat asa si sunt fraiera.. Ca si data trecuta imi faceam probleme degeaba. Si i-am zis ce cred. Liniste.. Iar secunde care trec greu si iar probleme si iar ganduri aiurea… Si am mai vorbit. Ciudat, dar am vorbit in liniste. Si i-am zis de discutia cu Mada [care apropo se oftica acuuum :-” ]. Nu mai stiu unde ma uitam pentru ca nu ma puteam uita la ea. Dar cand m-am intors am vazut-o ca plange. Da’ si eu proasta! Am facut-o sa planga… Omida proasta ce sunt!
Aici se termina.. E capat de linie, sfarsit de post si probabil inceputul unei noi etape… Te iubesc, Omidutzo!:x
P.S.: Daca nu vorbeam cu Mada, nu incepeam sa plang si nu plangea nici ea (atunci) si nu as fi indraznit pana acum sa vorbesc deschis cu ea si n-as fi facut-o sa planga (aseara). Deci… E doar vina ta, Madutz! :* [Merci!:x Si pe tine te iubesc!]

28 Aprilie 2010

Colorful Memories pt. II

Posted in Noaptea tarziu tagged , , , , , la 17:31 de alter ego

Cate chestii albastre si patrate s-au intamplat!
Am auzit, am simtit, am vazut…
Te-am auzit, ti-am citit mesajele,
atat!
Au fost sentimente rosii,
albe,
verzi,
galbene,
mov si oranj,
dar mai presus de toate…
Albastre…
Ochiul meu albastru cauta butonul rece si patrat de „Stergere mesaje”.
L-a gasit.
„Selectare”…
Atat!

23 Aprilie 2010

Colorful memories

Posted in Noaptea tarziu tagged , , , la 21:22 de alter ego

Se rostogolesc pe obrazul patat lacrimi roz inghetate.
Ochiul anesteziat se simte albastru si patrat.
Se uita in jur.
E singurul ce da culoare!
El si lacrimile mele roz…
Se sting incet sub buze, incep sa arda.
S-au ascuns sub patura.
S-au retras usor sub pleoapele sigilate de lacrimi sterse,
de mila,
de scarba,
de durere,
de frustrare,
de agonie,
de neincredere,
de tacere,
de realitate,
de ganduri,
de neant,
de frica,
de necunoscut,
de ura,
de mandrie,
de sete,
de frig,
de uimire, 
de speranta,
de copil,
de tipat,
de uitare,
de intuneric,
de nesiguranta,
de lasitate,
de banal,
de visare,
de blocuri gri,
de suflet mic,
de mine,
de tine,
de noi,
de ei,
de somn,
de negru, de nimic!
Nu mai e niciun pic de culoare aici!
Nu mai e niciun pic de culoare acum!
De-aia!
De ziduri patrate si colorate-n roz cu pensule mici si patrate si albastre…
Ziduri patrate…
ATAT!

13 Martie 2010

O alta incercare…

Posted in Uncategorized tagged , , , , , la 16:47 de alter ego

…alta poezie scrisa de mine (ce-i drept, acum ceva vreme) pe care am descoperit-o recent prin pc. In lipsa de altceva mai bun, am postat-o pe asta:D Enjoy it! >:d<

Pictează-ţi sufletul!…
 
Pictează-ţi sufletul aşa cum simţi,
în culorile curcubeului,
sau, mai bine, în culorile
sufletului tău…
 
Sau poate laşi sufletul să te picteze pe tine,
să-şi reverse agonia de peste ani,
să lase cuvintele să curgă,
să te inunde, să se adune
într-o mare de gânduri…
Şi apoi să te aduni şi tu cu ele!…
 
Şi în acea mare de gânduri, agonie şi mister,
să revezi amintiri uitate…
Să retrăieşti clipe trecute,
clipele peste care tu ai vrut să sari.
Însă ele te-au prins de picior
când tu voiai să le depăşeşti.
S-au agăţat de tine,te-au prins şi te sufocă
încet-încet…
 
Nimeni nu are dreptul să ţi le ia,
nici chiar tu nu poţi scăpa de povara grea ce te mistuie.
Încă ţi-e dor de acele clipe…
Încă tânjeşti după acea durere dulce…
Dar n-o recunoşti chiar dacă sufletul tău colorat
o ştie…
Şi poate n-o vei recunoaşte niciodată,
nici chiar când vei fi uitat
şi când vei fi devenit ceea ce, de fapt, ai fost şi vei fi mereu:
TU!…

P.S. : Merci, Iuli! >:D<

4 Martie 2010

Da-mi un T (fata)!!

Posted in D'ale scolii tagged , , , , , , la 22:11 de alter ego

M-am lenevit…

Voi fi rea in postul asta… Dar asta e.. De ce sa radem doar la scoala? Asadar…

Cazul 1: Profa de conta:>

De cand am inceput orele cu ea, ne tot amaraste zilele si probabil in viitor si noptile cu o fraza de genul: „Deci copii, sunt un T! Patrimoniul se reprezinta sub forma literei T. Pe de o parte activele, pe de cealalata parte pasivele…” si ridica mainile in lateral (gen T) ca sa ne explice ca deh, suntem ca la scoala de prosti… dar asta e alta poveste… :-j

Penultima ora (adica nu asta de azi, ca n-a fost cine stie ce…) a fost de-a dreptul geniala!! Dupa ce ne aduseseram de atatea ori aminte de T prin pauze (gratie lui Sebi care mi-a amintit de „viata cu louie”) la ora de conta, cand ne explica bilantul, profa baga text pe acolo: „Deci copii, bilantul este ca un T!” Noi deja eram pe sub banci.. Incredibil!! dar ne-a observat.. „Aaa…copii… Sa stiti ca nu ma supar ca radeti de mine! Pt ca stiu ca radeti cu simpatie!” :)))) Normaaaal… =))

Sau… „Daca o sa te sun, Izabela, noaptea, pentru ca probabil am sa fac si asta mai tarziu, si am sa te intreb care este ecuatia patrimoniului, tu trebuie sa-mi spui: „A egal cu P!” Si noaptea, tre’ sa stiti copii! Tre’ s-o visati, copii!!”  mda… chiar imi imaginez cum ar decurge o astfel de conversatie:))) Ora 3 noaptea… profa n-are ce face… tarrrr… tarrr… „Spune-mi, te rog, ecuatia patrimoniului!” „Mda…”(numar ocupat).  Ar fi gen „Va merge frigiderul?”=))) uoooff.. oameni nebuni:))) uite exemplul:

Cazul 2: Profa de mate >:)

Azi, ora de mate… Toti ingroziti ca ne asculta.. Liniste (relativ)… Intra profa (asta dupa ce ne ridicaseram ca fraierii cand am auzit niste pasi -cu tocuri- pe hol si surpriza! nu era ea! :)) )… Prima ora merge bine.. „Aaa.. hai ba ca nu ne mai asculta..:-j” La sfarsit o scoate pe Bianca la tabla… in fine, se incurca ea pe acolo, la care profa enervata:

– Da ce faci, fata, acolo?! Da’ vad ca tu esti mai desteapta ca astia toti!!… mai trece ceva timp.. Ce scrii, fata, acolo?!… iar se incurca.. Trage fata, de radical!! (Bianca face un „radical adanc”) Nu asa, fata!! Nu in jos!! Trage, fata, de el!!! Asa!… Hai treci la loc ca ma enervezi! Ajunge Bianca in banca, dupa aia profa: Dar n-am vazut clasa cu nivel mai scazut ca al vostru! Sa nu stiti calcule elementare… Auzi la ea… Vaaaii..

Se duce la catalog. 😐 Eram morti de frica.. Deschide catalogul..

– Numarul 10!

Se ridica Radu… Dam repede la formule.. „Mama, sa vezi ce ne face asta!!:-ss”

-Ia spune, cat fac 3 pe -5? (astea sunt  fractii:D) Sta Radu si se gandeste un pic -era cel putin mort de frica- si zice:

– Pai -3 pe 5!

Asa.. Ii mai da o fractie (cam la fel) si dupa aia:

– Stai jos! Deschide iar catalogul.. Mircea! Sus, la mijloc, sau jos?

Mircea: „Jos!”

– Nistor!!

Se ridica Monica..

– Cat fac… 1 pe -1?

Tipa ramane perplex:

– 1 pe -1.. adica -1 pe 1!

– Si atat? Nu mai merge transformat?

– Aaa..Ba da.. E -1..

Profa inchide catalogul: „Ei? Vedeti??…” Si pleaca. Pauza.

Ora a doua:> Inca nu ne reveniseram dupa faza cu „fata!” de la Bianca.. in fine ora trece fara alte incidente… La sfarsit: TEMA!

– Din manualul rosu, pagina.. bla, bla.. Da’ nu e suficient! Ia sa mai fabric si eu… Si la ultimul exercitiu scrie: tg de.. (sta putin si zice: ) UAPT (adica 8:D ) – tg de 3…

Se suna si pleaca… Adica Alex a sunat:D Ca nenorocitu’ a scapat de lucrarea aia nenorocita la engleza!

11 Februarie 2010

Doua secunde mai tarziu

Posted in Inspiratiune morbida, Noaptea tarziu tagged , , la 18:44 de alter ego

…momente de inspiratie in toiul noptii… :-??

Încercând să fiu altfel,

am devenit ca mine…

Am încercat să mă schimb

şi am adormit.

Apoi ne-am întâlnit.

O secundă mai tarziu te-am cunoscut

şi m-ai ucis…

Dar am murit abia o secundă mai târziu…

Nu e tocmai recenta, dar n-am chef sa scriu si tre’ sa fac si scenariul ala (romana, valentine’s si posibil jurnalism -dar ala poate sa mai astepte- ) … Desi s-ar putea sa trisez putin.. :-” Anyway, nu spun nimic pana nu termin… :>

P.S.: Costica, dormi? Dormi? =)))

Pagina anterioară