30 Iunie 2013

BAC-like

Posted in Simply...life la 16:46 de alter ego

„Avand intuitia marilor romancieri ai literaturii universale”, autorul asta a adunat cele trei personaje in cadrul aceleiasi scene, prin intermediul mesei de pranz. La o felie de pepene rosu, incepe discutia:
– Cred ca din cauza accidentului din Muntenegru au aratat zilele trecute pe TVR1 o emisiune cu obiceiuri de inmormantare. Si zic, ia ma, sa las aici! Si spuneau ca in Ardeal la priveghi oamenii joaca table, carti, friptea, danseaza… Adica isi iau ramas-bun asa, cu zambetul pe buze, veseli! Vezi, nu stiam de treburile astea cand a murit ‘nea Ghita, dar au tinut cont de traditii vecinii… La o adica, e mai bine asa!
Imi aduc aminte de o alta discutie pe aceeasi tema in care el imi zicea ca n-ar vrea ca lumea sa planga la inmormantarea lui, ca n-are niciun rost. Daca lumea a fost fericita avandu-l in mijlocul ei, atunci ar trebui sa ii ofere o plecare cel putin agreabila cum a fost si prezenta lui. Si, cu mintea departe, zic: Da, asa e.
Tot el: Andi… Am primit o veste proasta…
Gandul imi fuge la o singura intrebare: „Cine a murit?” si imi trec pe rand, prin fata ochilor, batranii a caror moarte le-am intuit-o inainte de vreme.
– A murit doamna Stela.
Ma asteptasem. Pacat. Era o batranica simpatica, prietena cu parintii mei de multi ani (lungi si chinuitori cateodata).
– De unde stiti?
– Ne-a sunat sora ei de la Bucuresti. A sunat toate cunostintele din agenda.
– Dumnezeu s-o ierte…
Nu stiu ce m-a pus mai mult pe ganduri: vestea in sine sau modul in care a fost spusa. Abia acum am inteles analogia cu accidentul, cu traditiile, cu inmormantarea lui ‘nea Ghita. Imi vine imediat in minte: „He he! (Stanica) e profund! Degeaba incercati dumneavoastra sa-l luati peste picior.” De unde au invatat parintii cum sa fie parinti?
– Sarut mana pentru masa!, ma ridic si plec.

P.S. Maine incepe BAC-ul. Sa avem bafta, zic!